Acidophilus and Psyllium Produs Calivita
Home
Produse Calivita
Afectiuni  Produse Calivita comandate de Dvs
Contact
 

Home > Afectiuni > Dependenta de droguri

Meniu
Home
Produse Calivita
Promotie
Afectiuni
Marturii
Categorii produse
Antioxidanti
Vitamine
Minerale
Multivitamine
Digestie usoara
Produse slabit
Extracte din plante
Produse cosmetice
Dispozitive Calivita
Produse corp si par
Alte produse
Despre Noi
Leadership
Afiliere
Oportunitati
Afacere
Seminarii
Harta site
Contact

Dependenta de droguri tratata cu produse naturale CaliVita

Depedenta de droguri se datoreaza folosirii substantelor toxice care modifica functionarea creierului determinand o dependenta fizica si psihica.

Depedenta de droguri sau toxicomania sau farmacodependenta se defineste ca obiceiul de a consuma in mod regulat cantitati importante de medicamente sau de substante toxice susceptibile sa produca o stare de dependenta. Ea se manifesta printr-o nevoie imperioasa de a lua unele droguri pentru efectele lor euforizante, asemanatoare celor produse de alcool, excitante sau halucinogene.

Cate ceva despre HASIS si MARIJUANA

Marijuana si hasisul provin din aceeasi planta - canepa indiana, sau cannabis sativa. Marijuana se extrage de fapt din frunzele si tulpina maruntite, iar hasisul din rasina razuita de pe plantele in floare. Ambele pot fi deopotriva fumate sau mestecate. In primul caz, efectul dureaza intre una si trei ore, iar in cel de-al doilea, patru pana la zece ore, dar se face simtit mai greu.

Spre deosebire de alte droguri interzise de lege, hasisul si marijuana au o proprietate neobisnuita - aceea de "toleranta inversa", fapt care se traduce prin faptul ca dependentii au nevoie de o cantitate mai mica de drog pentru a-i simti efectul decat cei care il incearca prima data. Practic, aceste droguri actioneaza ca intoxicanti, relaxanti, tranchilizanti, stimulenti ai apetitului si halucinogeni slabi, desi efectele difera in functie de individ.

Consumul de COCAINA va poate costa scump

Cocaina este un vasoconstrictor, un stimulant al sistemului nervos central si are capacitatea de a potenta efectele stimularii nervoase. Aplicata extern, blocheaza impulsurile nervoase, producand o stare de toropeala.

Efectele de scurta durata ale cocainei (aproximativ o jumatate de ora) sunt: euforie, senzatie de energie psihica si incredere in sine. Dependenta insa este foarte puternica, persoanei dependente de cocaina fiindu-i necesare cantitati din ce in ce mai mari.

Efectele negative ale cocainei sunt multe si puternice: hemoragii nazale, transpiratii reci, pierderi ale poftei de mancare, uneori senzatia de gandaci care umbla pe corp, convulsii, varsaturi, soc anafilactic si moarte. Toxicitatea cocainei nu este usor de apreciat; chiar doze mici de drog, cu o umplutura nepotrivita sau ingerate de persoane alergice la aceste substante, pot fi letale.

Consumul de droguri incepe in general in timpul adolescentei. Consumul ocazional de droguri este deseori legat de senzatii noi sau de dorinta de a-i imita pe adulti. Ea poate, de asemenea, sa raspunda unei nevoi de excitatie creatoare sau sa reprezinte incalcarea unei interdictii. Dupa aceste prime experiente, unii adolescenti devin consumatori constanti de droguri, de care pot deveni rapid dependenti.

Mai multi factori pot contribui la aceasta modificare de comportament: frecventarea altor grupuri de tineri care deja se drogheaza; un dialog insuficient cu membrii familiei, in special cu parintii; probleme psihologice personale precum anxietatea, timiditatea, o stare de rau generala; o structura psihica cu tendinta spre excese; in fine posibilitatea de a-si procura droguri cu usurinta in locurile frecventate de tineri, de fapt controlate de “dealeri”.

Marea majoritate a persoanelor care continua sa consume droguri la varsta adulta se marginalizeaza din punct de vedere social. Spre a face rost de banii necesari pentru cumpararea drogului, toxicomanul se misca in medii unde violenta, prostitutia si traficul constituie regula. In fine, unii adulti iau droguri ocazional, in special cocaina, pentru efectul ei psihostimulant.

Consumul repetat de droguri antreneaza o obisnuinta fizica a organismului. Intr-adevar, drogurile interfereaza cu mecanismele neurologice si biologice, in special cu substantele chimice care transmit mesajele in celulele sistemului nervos (neurotransmitatori) si se fixeaza pe receptori specifici ai creierului.

In stare normala, la acesti receptori ajung niste substante secretate de organism, endorfinele, care au proprietati calmante si care induc o senzatie de placere. Atunci cand organismul primeste cu regularitate substante de tip morfina de origine exterioara (ca in cazul utilizatorilor de heroina) productia interna de endorfine scade. Ca atare, senzatiile de placere nu mai pot sa se produca, la un anumit stadiu de intoxicatie, decat in urma unui aport din afara.

Efectele drogurilor asupra creierului se traduc prin confuzie mentala, delir, halucinatii si adesea un comportament agresiv. Drogurile pot provoca de asemenea tulburari digestive si cardiace, pot creste riscul de obstructie brutala a unui vas sanguin (embolie), iar in cazul administrarii intravenoase, favorizeaza aparitia diverselor infectii.

La doze foarte mari, ele pot fi responsabile de o intoxicatie acuta, care cateodata conduce la moarte datorita unei supradoze.

Toxicomanii care folosesc seringa deja intrebuintata risca, in plus, sa contracteze boli virale grave (hepatite B sau C, SIDA), care se transmit pe cale sanguina.

In functie de efectul pe care il provoaca drogurile sunt clasificate in patru grupuri. In cadrul lor se disting drogurile “tari” si cele “usoare” in functie de gradul de dependent ape care il determina.

Primul grup cuprinde substantele numite “psohodepresive”, care exercita o actiune de calmare, cateodata soporifica, si combat starea de anxietate. Alcoolul, opiaceele (heroina), barbituricele, tranchilizantele (sedative si hipnotice), dar si solventii precum eterul si terbentina fac parte din acest grup.

Al doilea grup e format din substante numite “psihostimulente”: cocaina si derivatul ei, crack-ul, amfetaminele, precum si ecstasy, iar intr-o masura mai mica nicotina, cofeina si khat-ul.

Al treilea grup e cel al substantelor numite “psihodisleptice” cu efecte halucinogene. Ele cuprind LSD si psilocybina (extrasa dintr-o ciuperca mexicana), precum si hasisul.

In sfarsit, cel de-al patrulea grup de droguri e compus din unele medicamente (atropine, antihistaminice) care pot avea efecte speciale asupra psihicului sau, dimpotriva, stimulante) si pot determina dependenta.

Dependenta este consecinta unui consum regulat si excesiv de droguri. Cea psihica se manifesta printr-o nevoie imperioasa de a consuma droguri, ce modifica activitatea mentala. In absenta drogurilor, toxicomanul resimte o stare de disperare intensa. Dependenta fizica se manifesta prin tulburari organice (stare de “lipsa”) din momentul in care drogul nu a mai fost consumat: angoasa profunda, transpiratii, varsaturi, accelerarea ritmului cardiac, confuzie mentala si chiar halucinatii.

Produse naturale Calivita recomandate in dependenta de droguri:

Immunaid

Noni Liquid

Rhodiolin

<< back                        Inscrie-te aici!                 Recomanda unui prieten

Nou

Livrare Gratuita produse Calivita

Marturii
Iata cateva marturii primite de la consumatorii produselor Calivita ..

Sunt mamica unei fetite de 9 ani si jumatate, pe nume Anca Alexandra care, in urma cu trei ani, era tare slabuta si, asemeni multor copii, acuza lipsa poftei de mancare